Și parcă ai
zâmbit, e o părere
Sau dorul tău
ce revărsat subit
Prin lacrima
strivită de durere
O altă
amintire a trezit ?
Și parcă-ai
spus o șoaptă, era oare
Un strigăt de
iubire sfâșiat
Sau o silabă
ce-a căzut în mare
Sub zgomot de
talaz îndepărtat ?
Și parcă un
cuvânt ai pus pe coală
Sub
răzvrătirea visului curat,
De ce e azi
că la-nceput, tot goală
Și slova unde ți s-a destrămat?
Și parcă-n
ochi sub vitregia iernii
Un înger
stralucind s-a întrupat
Din rugă
înălțată la vecernii,
Spre care
inserare a plecat ?
A fost aievea
sau din nou mă-ncearca
Aceleași
triste îndoieli ? ... și parcă...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereMultumesc de trecere si comentariu !
RăspundețiȘtergereimi cer scuze ca am deranjat!
RăspundețiȘtergereNu este niciun deranj, ma bucur cand mai inalnesc iubitori de poezie.
ȘtergereGand bun