Tu nu-ntelegi ca maine-i prea tarziu ?
Doar astazi ne e ultima salvare
Sub baldachinul toamnei, ruginiu,
Sau in secunda trista care moare.
Tu nu-ntelegi ca nici nu va mai fi
O leganare-a frunzelor spre seara ?
Ci conjugarea unui “a trai”
Doar la trecutul ce ne infioara.
Tu nu-ntelegi ca visul n-are rost
In acest veac impovarat de ura ?
Ca nu suntem si poate nici n-am fost
In marea vietii-o simpla picatura.
Tu nu-ntelegi ca soarta noastra nu-i
Decat un joc al zeilor pagani ?
Si doar cobori cand tot mai crezi ca sui
Pe trepte unde altii sunt stapani.
As vrea sa iti mai spun si sa-ti mai scriu
Dar chiar si azi ne este prea tarziu…