miercuri, 21 decembrie 2011

Colind pentru ea

  
 
       
 
 Oare-n clipa asta ce să îți mai cer   
 Când tăcerea nopții pleacă tropotind
 Și rămânem singuri ca un vechi colind  
 Căci am fost refrenul: ler și leru-i ler.   
   
 Am trăit aievea clipe de mister   
 În împărăția altor lumi, de vis   
 Însă când , în noapte, cerul s-a închis   
 Stelele îngână: ler și leru-i ler.   
   
 Vine-o altă vreme cu nămeți și ger,   
 Când, închiși în case-n jurul unui foc,  
 Ne găsim iar tineri și cu chef de joc,  
 Iar bunicii cântă: ler și leru-i ler.   
   
 Ce-ți pot cere astăzi când abia mai sper   
 Că o scurtă clipă, undeva, uitată,   
 Va rămâne-n urmă să mai văd o dată   
 Zâmbetul tău galeș, ler și leru-i ler.   
   
 Pleci cu umbra nopții și rămân stingher   
 Între noi e-o lume,   
 Ler și leru-i ler !

4 comentarii:

  1. Floare de zăpadă, alb-albastră clipă,
    îmblânzește-i iernii ramura de ger
    și-n fereastra-nchisă fă din nou risipă
    de lumină sfântă...ler și veșnic ler!

    Bun venit Mircea! Ai reușit!

    RăspundețiȘtergere
  2. de lumină sfântă...ler și veșnic ler!(E.C)

    Azi in noaptea sfanta nu mai stiu colind
    sa-mblanzesc zapada albului mister,
    doar spre nicaierea bratele intind
    in pagana ruga...ler si leru-i ler...

    Bine te-am regasit Elena! Complicat !

    RăspundețiȘtergere
  3. Pun şi eu cuvântul
    lângă steaua ta
    chiar dacă-i stingher,
    oarecum plăpând
    pun şi eu cuvântul
    pe un fulg de nea
    ca să las pe filă
    înc-un pui de gând...

    RăspundețiȘtergere
  4. Multumesc pentru trecere si comentariu Anna

    RăspundețiȘtergere